Spinning-ul tânăr

26 Apr, 2012 |

Am crezut că este simplu să găsesc un pescar de spinning tânăr, despre care merită să scriu, am crezut că mergând pe apă o să găsesc o mulțime. Din păcate nu a fost așa de ușor.

Comportamentul pe apă, etica pescuitului la spinning, respectul față de apă și pești, respectul față de natură, respectul față de ceilalți pescari, rămân pentru mulți dintre ei atât tineri cât și bătrâni, atât avansați cât și începători lucruri neesențiale în pescuit, pescari pentru care reușita unei partide este în balanță cu greutatea plasei de pescuit.

În cele din urmă l-am gasit. Andrei Rostaș este numele lui, un pescar care numai în câțiva ani a înțeles repede, după părerea mea, pescuitul la spinning. 
Ascultându-l cum povestește despre râu, despre partidele de pescuit, despre rezultatele obținute, despre capturi de clean, avat, știucă, șalău, biban, somn și chiar văduviță, capturi prinse și eliberate, despre felul cum înțelege el aceasta parte din natură, rămâi mirat și te întrebi de unde toate aceste calități dobândite într-un timp scurt, fără a avea o educație din familie pentru pescuit. Are doar 23 de ani dar cand vorbește despre pescuit îți dai seama de maturitatea dobândită în pescuitul la spinning. Stau și-l ascult și nu mă mai satur, vorbește repede, gesticulează de parcă chiar ar avea o botă în mână, caută artificiale prin cutia lui îți dă împresia că este pe apă. Zâmbesc și îmi dau seama că prin pescari tineri ca el putem să strigăm în gura mare ,,Am învins!”, am învins balastierele, nesimțirea de pe ape, gunoaiele care le vezi la orice pas, pescari care te-ar calca în picioare să-ți ocupe locul și multe altele. Doar printr-un singur pescar ca Andrei mi se pare că eforturile pescarilor bătrâni de spinning, pentru a transmite o educație, nu au fost în zadar.

Râul s-a împrietenit cu el și sunt sigur că această prietenie va dura mult timp. Mi-a fost frică că apele o să rămână pustii și nu în cea ce privește numărul pescarilor, ci pustiite de legăturile de prietenie dintre pescari și ape. Acum stau liniștit, știu că vin din urmă pescari tineri care vor să trateze pescuitul la spinning cu seriozitate și apele cu respect.
Eu am un singur sfat pentru ei: Este important ca pescar să știi ,,ceea ce ești” atunci când te afli pe malul apei. Pentru Andrei și pentru ceilalți pescari tineri care sunt sau vor fi, din tot sufletul: Fir intins.


Începutul, așa cum îl povestește Andrei

Primul meu contact cu pescuitul la spinning a avut loc acum 8 ani prin 2004 în octombrie. Era o zi de toamnă cu brumă groasă și un frig pătrunzător. Când am trecut Someșul cu luntrea, să ajungem pe bălțile de la Urișor unde aflasem că mănâncă carasul la râmă și bibanul la peștișor. Cu prieteni mei am ajuns pe baltă pe la vreo 5:30 dimineața, la locul nostru secret, la plopi, ne-am aranjat bețele care mai de care și a început pescuitul. Cu fiecare minut ce trecea tot apărea câte un pescar dar printre pescari au aparut doi domni pe care nu îi cunoșteam, erau și îmbrăcați mai aparte și ni se pareau ciudați ca erau doar cu câte un singur băț, față de noi care aveam cel puțin câte patru, fiecare. Apropiindu-se de noi au intrat în discuție ,,’Neața băieți merge ceva?”, mai speriați, crezând că sunt permisarii am dat din cap în semn că nu. Și-au continuat drumul până în zona digului unde s-au oprit și au început să pescuiască, unul cu un vobler și celălalt cu o lingură, ceva ciudat pentru noi pe vremea aceea.

Am început sムdiscutăƒm despre insistențele lor de a prinde peste fără nici un rezultat. Eu fiind mai curios din fire am mers după ei și i-am urmărit să văd ce fac și cum fac până am aflat că de fapt pescuiau la știucă. M-am întors la bețele mele și le-am povestit ce caută cei doi pescari și l-am rugat pe unul dintre prieteni mei să-mi dea voie să aleg din trusă lui primită din Franța și nefolosită o chestie să dau și eu după știucă. Toți sau uitat ciudat la mine și mi-au spus să îmi văd de treabă că n-am să prind nimic dar încăpățânarea mea nu a fost înfrântă de nimic. Iau trusă și aleg o rotativa culoarea cuprului ce mi s-a părut mie mai atrăgătoare și încep lanseurile mergand pe urmele pescarilor ce au creat în mine un interes. M-am apropiat de un golf cu papură și brădiș și am insistat cu câteva lanseuri dar fără nici un rezultat și tot așa până când m-am apropiat de ei, când i-am văzut m-am întors rușinat în golful cu papură și am insistat pe lângă barieră de brădiș. Lingură stralucea prin apa si deodată o umbră neagră măslinie mi-a atacat-o, în acel moment s-a întâmplat ceva cu mine am fost infectat de cea ce înseamnă pescuitul la spinning.

Colibita, Cupa Jaxon, locul 1 la casting

Grație firului meu gros și botei mele din fibră de sticlă (botă ce o foloseam la fund) știucă a ajuns pe mâl. Uau ce animal, o las în fir și plec la tovarășii mei să le arăt monstrul. S-au mirat toți și ne-am făcut pe loc pescari la răpitor, toți i-am devastat trusă prietenului meu și am început să dăm așa cum am știut, sigur că nu am prins nimic și ne-am întors la carași că începeau să mănânce, dar gândul meu era tot la știuci, am stat ce am mai stat și eu le-am zis că mă duc să mai caut niște știuci, la care un prieten de al meu a zis că vine și el și tot încercând pe locurile de pe lac am ajuns înapoi la locul cu prima captură. Nu am insistat de multe ori și iar o captură de știucă numai că de data a tăiat firul și am rămas fără lingură mea norocoasă. Se înserase și încet – încet am început să ne strângem să mergem acasă. În drum spre casă prietenul meu mi-a propus, un schimb, știucă contra trusei de table, am acceptat și am fost foarte încântat. Și de atunci la fiecare ieșire la pescuit eram însoțit de trusă mea de table. Într-o seară pe malul Someșului m-am întâlnit cu un domn care caută cleanul cu niște voblere și mi-a arătat niște trucuri cum să-i cauți, cum să lansezi pe sub mână, de-a lungul malului, după care mi-a spus că-mi lipsește un băț de spinning căci ce aveam eu nu prea se potrivea cu acest stil.

Eram și nemulțumit că nu mai aveam rotativa de culoarea cuprului în trusă și în goană mea de a caută o rotativa asemănătoare prin magazine, am găsit o afacere cum să-mi achiziționez primul băț de spining. Târgul era să duc la magazin râme culese de mine până ajung la valoarea produsului adică a bățului de spinning, a durat o lună și ceva dar a meritat, aveam bățul mult visat. Acum apăruse o problemă –  nu aveam o mulinetă a mea, pentru că pescuiam cu mulinetă împrumutată de la un prieten. Așa că am continuat să culeg râme și să le duc la magazin, doamna de la magazin mi-a dat mulineta și m-a trecut pe caiet până mi-am achitat toată cantitatea de râme. La mulineta am primit și un vobler cu care am facut nebunie pe Someș, în special la lăsarea întunericului.
Eram uimit de acest stil de pescuit. Abia așteptam să scap de la școală ca să ajung acasă, să-mi iau bățul și să fug la Someș cu bicicleta. Eram prins peste cap cu fenomenul spinning. Eram nebun de-a dreptul.
Din fericire am ramas la fel de nebun și astăzi, placerea de a merge la pescuit la spinning a rămas aceeași.

Interviuri, Spinning

About the author

M-am născut lângă un tată blinkerist, am crescut pe malul Someșului, și m-am maturizat cu pescuitul la muscă, activitate care mi-a adus o mulțime de prieteni de suflet .

3 Responses to “Spinning-ul tânăr”

  1. romulus says:

    Gabie, toti stim ca tineretea are in compozitie ei si multe lipsuri, care prind diferite forme.Sper ca toleranta ta sa ierte unele aspecte nedorite.

    Cu respect, Romi

  2. Ghenadie says:

    jos palaria pentru cei care stiu si respecta natura! iar pentru a avea un tineret iubitor si respectuos pentru pescuit, trebuie sa-l cultivam, fara mistouri si aroganta de “mari pescari”.

  3. romulus says:

    Ai dreptate, nu trebuie sa intoarcem spatele atunci cand punem o musca sau o lingura pe undita

Leave a Reply