Periprava – And Nothing Else Matters

13 Jun, 2014 |

DSCF8180

A doua etapa de Profishingleague, de anul asta, s-a tinut in bantuitul tinut al Peripravei, un loc unde cu putina imaginatie agati harta-n cui si unde nume ca Ficior, Maromet sau Enoiu (carora le doresc sa aiba parte in lumea de apoi de toate chinurile lui Tantal si Sisif) inca provoaca fiori reci duhurilor, care e posibil sa se fi rencarnat in tantarii ce cauta sa se razbune pe tot ce misca in aceasta parte a lumii.

Concret, in weekendul 17-18 mai ne-am reintilnit cei mai nebuni pescari de stiuca din tara, dupa episodul Uzlina, pentru a degusta Bouillabaisse-ul din incintele 6, 8 si 9 ale lui Sylvain Remetter.
Am facut jonctiunea cu Vali si Sorin vineri la 7 dimineata, traversind Bucurestiul sub indrumarea gps-ului Vali Comaneci, si adunind din graba si neatentie puncte virtuale de penalizare care, daca s-ar fi transformat in cm pe balta, as fi cistigat detasat un best five (uitam ca mai exista si semafoare :-)).
Din cauza distantei mari pina la Periprava, fiecare a fost nevoit sa isi aranjeze transportul cum a putut. La propunerea partenerului Costica si a organizatorului Vlad, am hotarit sa facem o haiducie, adica eu si Costica in Laguna 480 + Vlad cu Redin, intr-o barca ce ar putea fi asemuita cu un bassboat, sa traversam delta, plecind de la Murighiol pina la Periprava, prin lacurile, japsele si canalele deltei, pe urmele lui Terente si la propriu si la figurat. Vlad avea motorul mai puternic si era deschizator de drum.

Murighiol, canal Sf Gheorghe, Uzlina, Isac… Dunarea Veche… Merhei… Merheiul Mic… Sulimanca… Peripravaaaaa. Fabulos drum, nu stiu cum au trecut 3 ore, super incitante intersectii de canale ce te duc cu gindul la locatii secrete), cormorani protejati, pelicani nave amiral, mistreti care se jucau de-a Michael Phelps prin fata barcii, benzinarii plutitoare (oare in cele mai frumoase vise de acum 20-30 de ani ale vreunui lipovean apareau benzinarii plutitoare? ), bere in barca, barci cu colegi plecate inaintea noastra, ramase in “pana prostului” in salbaticie, reintilnirea cu prietenii.

Periprava Pe Apa
Despre partea propriu zisa a concursului nu am prea multe de spus si nici cuvinte de lauda la adresa mea. Am pescuit la inceput in incinta tulbure, unde am luat stiuci multe dar mici, fiind stresati si presati de bibani, suspect de nonsalanti (oare nu se simteau in pericol? ) . Am masurat la punctul din apropierea intrarii in incinta 6 si am intrat acolo, unde era alta mincare de peste (rapitor). Iarba foarte multa, apa limpede, incinta mult mai mica, stiuci timide, care mincau la suprafata, sau care fugeau speriate cu 10 kile de iarba-n cap, la caderea giugelei in apa. Am avut o tentativa de incinta 9, dar nu ma tineau miinile sa vislesc prin iarba, cred ca mi-ar fi trebuit un antrenament de fochist, mai degraba decit de caiacist, simteam visla in apa cu iarba de parca era o lopata “ inima lui stalin” plina cu carbuni. La finalul mansei, cele mai mari 5 stiuci ne-au dus pe un alergic loc 13, mediocritate best five.
Dupa terminarea mansei, toata lumea infometata, “gazde primitoare la hotel” (sesizati marimea ghilimelelor), dar spritul cu prietenii conteaza cel mai mult…
A doua zi, a doua mansa, ce se-ntimpla doctore? Stiucile au fost pedepsite, certate si amenintate de Maromet, multi colegi nu au reusit sa prinda cele 5 stiuci.
Am descoperit un canal foarte frumos in incinta 6, unde se putea cistiga concursul, dar nu am dat de cartea cistigatoare. Costica a scapat una, mie mi-a muscat deasupra strunei, in rest atacuri nefinalizate si din nou stiuci care se sperie la caderea nalucii in apa, multe ghinioane, al cincilea element ( frumoasa ca Mila Jovovich ) prins cu 10 minute inainte de terminarea mansei si un mediocru loc 13 la general.
Luni la intoarcere am plecat pe acelasi traseu, si am incercat sa pescuim putin pe “natural”, in gura la Sulimanca ( ce bine suna) si pe unele canale cu apa ireal de limpede, pe fundul carora se vedeau perfect scoici imense. Nu am reusit sa pacalim nimic…..
This is it, asteptam Holbina cu nerabdare.

bile negre : – se pare ca Periprava nu mai e ce a fost (stiu nu mai e puscarie)
– dezorganizarea si dezinteresul de la hotel
bile albe : – cadourile de la Cosmote si tot ce am scris mai sus cu rosu… and nothing else matters

 

Locuri, Spinning

About the author

Primul contact cu pescuitul l-am avut pe la 11 ani, pe dig, la mare. Sunt multi ani de atunci iar eu sunt inca in perioada de acumulari. Acumulez cunostiinte , prieteni, caracter...

2 Responses to “Periprava – And Nothing Else Matters”

  1. romi says:

    La urmatorul concurs am sa-ti tin pumnii mai stransi, si sper sa ne vedem anul acesta.

  2. gabie says:

    Sper si eu, de abia astept.

Leave a Reply